In intunecatul coltisor al incaperii,ochii ei albastrii luceau ca doua vapai.Statea ingenunchiata si isi privea colegii cu ura.Toti o considerau o ciudata,deoarece privea in gol si vorbea singura.Dar,in ciuda criticilor,era neobisnuit de frumoasa.Avea ochii albastru cenusiu translucid,ca si cum cineva i-a facut o gaura in ochi,si toata cerneala din ei s-a scurs,iar parul ii era negru ca cerul noptii.Avea pielea palida si buzele rosii ca sangele.Era parca o creatura divina,o printesa a intunericului.Privirea ei inofensiva si nevinovata ascundea multe..ura,care inflorea in sufletul ei tot mai mult si mai mult,.
A doua zi,cand veni la scoala,dadu nas in nas cu un baiat inalt,cu parul saten si ochi verzi.Se uita la el o vreme cu o privire inofensiva,dar acesta ii replica"nu te mai holba ciudato".Fata ii strecura in buzunar un biletel:"Imi plac ochii tai.Ii vad adesea in visele mele.Hai sa ne intalnim dupa scoala in parc."Si il ocoli,ignorandu-i replica rautacioasa.Inauntrul ei,un nou sentiment se ivi,reusind sa sparga peretele negru de ura.Nu stia ce semnifica,nu mai simtise asta pana acum,dar era placut.
Dupa terminarea orelor,pleca inspre parc cu speranta ca baiatul cu ochii verzi sa vina si el.Se aseza pe o banca si privea frunzele copacilor cazand moarte,privea cerul intunecat de la perdeaua ne nori.Inchise ochii si incepu sa-si imagineze privirea "magica" a acelui baiat.Acei ochii verzi,parca ii aminteau de verdele naturii,o facea sa se simta asa pasnica.Era asa cufundata in gandurile ei,incat nu observa ca el era chiar langa ea si o privea.O mana fierbinte ii atinse umarul.Tresari.Deschise ochii si fu uimita sa-l vada langa ea,privind-o cu atata admiratie.Parea alt om acum.Nu mai ii spunea"ciudata".Acum ca o privea mai bine,incepu sa o placa.Ii iubea infatisarea neobisnuita.Aceasta zambi,si isi apropie fata incet de a lui,pana cand buzele ei reci le atince pe ale lui.Amandoi au fost surprinsi de acel gest,deoarece nici nu se cunosteau bine.Intr-un tarziu afla ca il cheama Alex si ca era capitanul echipei de fotbal."De ce toti ma considera o ciudata,Alex,de ce toti ma batjocoresc?".."Deoarece esti o ciudata.Esti adesea retrasa si vorbesti singura.Privirea ta rece si plina de ura ii infricoseaza pe toti,nu vreau sa aiba de a face cu tine."
Se facu o liniste deplina.Inainte de a-si lua ramas bun,il privi cu ingrijorare pe Alex si-l intreba"Si tu crezi asta despre mine,si tu ma consideri o ciudatenie?".."Pai...nu...acum ca am reusit sa te cunosc nu pari o ciudata.Cel putin,in momentul de fata esti o persoana absolut-normala."Se privira amandoi in ochii,el simtea un usor fior cand ii privea ochii.Parca erau doua cuburi de gheata care extindeau o raceala infioatoare in jurul lor.Se simti asa intimidat,asa ca intoarse capul,apoi rosti incet,aproape in soapta"Trebuie sa plec,dar o sa ne mai vedem maine la aceasi ora".Isi intinse capul si ii saruta buzele reci,apoi se indreptara amandoi spre casa.
A doua zi,se intalnira in acelasi loc.De data aceasta el o astepta pe banca cu un pachetel in mana.Ii zambi,si o saruta,ca si cand s-ar fii cunoscut de o viata."Am ceva pentru tine.Ii intinse pachetelul,dar apoi se razgandi si o puse sa-si inchida ochii deoarece era o surpriza.Era un lantisor cu o cruce din argint.Cand ii atinse pielea cu el,se smaci ca si cand ar fii arso.Baiatul se sperie de gestul ei.Aceasta ii multumi pentru cadou,ii zise ca o sa l puna mai tarziu,apoi ii spuse:"Alex...azi vreau sa-ti arat un loc foarte frumos.Hai dupa mine".Il conduse la marginea orasului in cimitir,la un monument de piatra care intruchipa diavolul.Jos erau mai multe animale moarte,care miroseau groaznic."Ce e asta??De ce m-ai adus aici?".."Aici vin eu adesea.Imi place..e liniste,imi place sa sacrific animale si sa le aduc stapanului.".."Stapanului?Ce mai e si asta?".."E el..stii...spuneai ieri ca va bateti joc de mine pentru ca vorbesc singura..Defapt,eu nu vorbesc singura,eu aud vocile si pot vorbi cu demoni.Nu vorbesc singura,vorbesc cu ei."..."Deci de aia te-ai tras cand am vrut sa ti pun crucea.Esti ca si posedata.Esti..esti ca un demon..Imi pare rau..nu vreau sa am de a face cu tine.Esti o ciudata!Uita-ma".Si o lua la fuga.Ea ii striga di urma"O sa iti para rau.Nu o sa ma poti uita niciodata.Iti jur ca o sa-ti para rau!"In urmatoarea zii,ea il privea cu ura.Apoi a lipsit cateva zile de la scoala.Nimeni nu dadu importanta lipsei ei,pana cand intr-una din zile au auzit ca in cimitir,langa statuia aceea care semana cu diavolul,era spanzurata ea.Din acea zi,baiatul incepu sa aibe tot felul de cosmaruri cu demoni.Ea ii zambea diabolic spunsndu-i"Ti-am zis ca nu ma vei uita".Intr-o dimineata. cand se trezi,vazu scris mare,cu sange "Nu ma vei uita".Se sperie ingrozitor.Se saturase.Il tortura zi si noapte.Apoi,la scoala,ii auzi vocea"Datorita tie,acum focul iadului ma arde.O sa mi-o platesti."Acum,colegii il considerau un ciudat.Se cumportau cu el ca si cu ea.Il strigau ciudat si il batjocoreau deoarece statea si privea in gol ore-n sir,fara sa vorbeasca nimic,se infuria la orice,venea adesea zgariat si lovit...
Tot in acea zi,seara,cand se duse la culcare,ii aparu o silueta neagra cu doi ochi rosii sclipitori.A doua zi,localnicii au gasit spanzurat in acelasi loc trupul baiatului,iar langa el scris cu sange"Ti-am zis ca o sa mio platesti".
De atunci,prin acel cimitir doua spirite de copii se joaca printre pietrele funerare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu